Endoscopia digestiva

Endoscopia digestivă constituie o procedură prin care se realizează vizualizarea şi/sau  tratarea unor leziuni ale tractului digestiv supe-rior, prin trecerea unui endoscop flexibil pe cale orală sau nazală.

Este o explorare directă, la vedere, a primei părţi a tubului digestiv: esofagul, stomacul, pilorul, duodenul I şi II. Pentru a fi vizualizate se introduce prin cavitatea bucală un aparat flexibil (un furtun subţire din cauciuc) – endoscopul – care este dotat cu lumină şi cameră video minusculă. Folosind o tehnică specială medicul introduce lent aparatul în tubul digestiv care astfel este explorat centimetru cu centimetru permiţând şi efectuarea de biopsii. 

În afară de diagnostic, endoscopia oferă şi posibilitatea utilizării unor procedee terapeutice: extragere de polipi, extirpare de tumori mici, electrocoagulare, injectare de vase sângerânde, dilataţii de stenoze esofagiene. Pentru ca toate aceste lucruri să poată fi realizate este necesar ca pacientul să fie nemâncat cel puţin cu 6 ore înaintea explorării.

Orice pacient care va efectua o explorare endoscopică trebuie să aibă un consult medical prealabil şi o indicaţie pentru această explorare. Pentru efectuarea explorării este necesară uneori utilizarea unor substanţe analgezice, sedative sau hipnotice utilizate după consultarea cu pacientul. Endoscopia digestivă superioară este o explorare cu un înalt coeficient de siguranţă pentru pacient, aşa cum a fost statuat în toate tratatele şi ghidurile medicale din lumea modernă.

Endoscopia digestiva -video

Sursa:http://www.policlinicapromed.ro/

قرحه المعده ulcer gastric

Ulcerul peptic este o leziune rotundă sau ovală care apare în urma distrugerii mucoasei gastrice sau duodenale de către acidul gastric sau sucurile digestive.

Ulceraţiile pătrund în mucoasa stomacului sau duodenului (prima parte a intestinului subţire). Gastrita poate evolua către ulcer peptic.

Denumirile diferitelor tipuri de ulcer indică localizarea anatomică a acestora şi circumstanţele în care au apărut.

Ulcerul duodenal, cel mai frecvent tip de ulcer peptic, se produce la nivelul duodenului, în primii centimetri ai intestinului subţire, imediat distal de stomac. Ulcerele marginale pot să apară atunci când o parte din stomac a fost extirpată chirurgical, în locul unde stomacul restant a fost unit cu intestinal subţire.

Ca şi în cazul gastritei acute de stres, în caz de suprasolicitare a organismului produsă de boli severe, arsuri sau traumatisme, se poate produce ulcer de stres. Acest tip de ulcer poate apărea atât la nivelul stomacului, cât şi al duodenului.

Ulcer – Cauze

Ulcerele apar atunci când mucoasa stomacului sau a duodenului este inflamată cronic sau când este expusă la agenţi iritanţi, cum ar fi excesul de acid şi enzime gastrice (pepsină).

Fiecare individ secretă acid în stomac, însă numai una din 10 persoane dezvoltă ulcer gastric la un moment dat în cursul vieţii. Fiecare individ generează o cantitate diferită de acid gastric, iar tipul secreţiei acide individuale persistă de obicei toată viaţa.

Persoanele care secretă în mod normal mai mult acid (hipersecreţie acidă) au un risc mai mare de a face ulcer peptic decât  cele care secretă o cantitate mai redusă (hiposecreţie). Însă la apariţia ulcerului contribuie şi alţi factori în afară de secreţia acidă, deoarece majoritatea persoanelor cu hipersecreţie gastrică nu dezvoltă ulcer peptic, iar unele persoane cu hiposecreţie gastrică fac ulcer. În plus, ulcerele sunt mai frecvente la persoanele bătrâne, chiar dacă odată cu avansarea în vârstă secreţia acidă se reduce.

Alte cauze:

• Infecţia cu Helicobater pylori şi administrarea anumitor medicamente (în special aspirina, alte antiinflamatorii nesteroidiene şi corticosteroizii), care irită mucoasa gastric şi pot produce ulceraţii ale acesteia
• Fumătorii sunt mai predispuşi să facă ulcer peptic în comparaţie cu nefumătorii, deoarece ulceraţiile care apar se vindecă mai lent
• Deşi stresul psihologic poate creşte producţia acidă gastric, nu s-a descoperit nici o asociere între acesta şi apariţia ulcerelor peptice
• Prezenţa cancerului (este o cauză rară, însă există situaţii când simptomele ulcerelor canceroase sunt foarte similar cu cele ale ulcerelor benigne)

• Ulcer – Complicaţii

  Majoritatea ulcerelor se vindecă fără complicaţii, însă în anumite situaţii acestea produc complicaţii potenţial fatale, cum ar fi penetrarea, perforarea, hemoragia şi obstrucţia.

  Penetrarea

  Ulcerul poate distruge peretele muscular al stomacului sau duodenului, pătrunzând într-un organ vecin, cum este ficatul sau pancreasul. În această situaţie, pacientul resimte durere persistentă foarte intensă, cu caracter de înjunghiere, localizată uneori la distanţă de regiunea afectată. Intensitatea durerii creşte când persoana îşi modifică poziţia. Dacă ulcerul nu se vindecă prin tratament medicamentos, trebuie intervenit chirurgical.

Tratament 

Ulcerul gastric necesită timp mai îndelungat pentru vindecare faţă de ulcerul duodenal, timp care este direct proporţional cu dimensiunile leziunii. Supravegherea vindecării ulcerului se face prin evaluare radiologică şi endoscopică după 6 săptămâni de tratament. 

Antisecretorii:  de tip anticolinergic tip Butilscopolamina (Buscopan, Scobutil, Gastrozepin)M; de tip anti H2 receptori: (Cimetidina, Ranitidina, Famotidina, Nizatidina.

Omeprazolul (Losec) are efecte superioare faţă de antagoniştii de receptori H2 în vindecarea ulcerului gastric, inclusiv când leziunea are drept cauză administrarea cronică de AINS. Unii autori îl recomandă ca opţiune iniţială în terapia ulcerului gastric. Pantoprazolul (Controloc) se administrează de asemenea în ulcerul gastric, timp de 4-8 săptămâni. Sucralfatul şi compuşii coloidali de bismut sunt foarte utili pentru vindecarea ulcerului gastric deoarece îmbunătăţesc apărarea mucoasei gastrice. 

قرحه المعده

حقائق عن قرحة المعدة :

– قرحة المعدة هي تقرحات في بطانة المعدة أو الاثني عشر

– يرتبط تشكيل قرحة المعدة إلى البكتيريا الحلزونية في المعدة و الأدوية المضادة للالتهابات (المسكنات) في 50٪ من المرضى . لتبقى 50٪ لأسباب متنوعة أو غير معروفة

– العرض الرئيسي لقرحة المعدة هو آلام البطن العلوي التي يمكن أن تكون حادة ، أو تسبب حرقة ، ( الانتفاخ و التجشؤ ليست أعراض قرحة المعدة ، والتقيؤ ، فقدان الشهية ، و الغثيان أعراض شائعة لقرحة المعدة)

– علاج قرحة المعدة تتضمن تركيبات المضادات الحيوية جنبا إلى جنب مع قمع حمض المعدة ، والقضاء على العوامل مثل المسكنات وقمع حمض المعدة مع الأدوية وحدها

– تشمل مضاعفات القرحة النزيف ، انثقاب وانسداد في المعدة

– إذا كان الشخص المصاب بالقرحة الهضمية يدخن أو يأخذ المسكنات ، قد تتكرر القرحة بعد العلاج